Cum să scriem un articol științific

Cum să scriem un articol științific

Cum să scriem un articol științific? Autori: Cătălina Neculau, Dana Mihai Abstract Articolul de față, rezultatul unui sinteze (review) a literaturii existente pe tema regulilor scrierii științifice, își propune să aducă informații generale legate de acest tip de scriere și se adresează colegilor asistenți medicali care doresc să împărtășească experiențele din domeniul lor de activitate

Cum să scriem un articol științific?

Autori: Cătălina Neculau, Dana Mihai

Abstract

Articolul de față, rezultatul unui sinteze (review) a literaturii existente pe tema regulilor scrierii științifice, își propune să aducă informații generale legate de acest tip de scriere și se adresează colegilor asistenți medicali care doresc să împărtășească experiențele din domeniul lor de activitate într-o manieră științifică. Implicarea asistenților medicali în cercetare poate contribui la dezvoltarea corpului de cunoștințe în domeniul promovării , prevenției si acordării îngrijirilor, rolul asistentului în sănătatea comunității fiind tot mai recunoscut în lume, iar nevoia de a crește calitatea actului de îngrijire cere îmbunătățirea permanentă a protocoalelor și procedurilor, inclusiv adaptarea lor la situații particulare, specifice unității de lucru, în contextul evoluției și complexității patologiei medicale și implicit a procesului de îngrijire. Pentru a putea culege date din practică este nevoie ca asistentul practician să se implice, să evalueze critic, să propună alternative, având de fiecare dată în vizor beneficiul pacientului, dar și eficientizarea și facilitarea intervenției asistentului, care pot fi consemnate într-o manieră recunoscută de comunitatea științifică și utilă și altor profesioniști din domeniu, ceea ce este în beneficiul asistentului medical.
Vom analiza, în ordinea secțiunilor pe care trebuie să le cuprindă un articol, fiecare componentă în funcție de recomandările culese din literatura de specialitate, plecând de la alegerea titlului până la maniera în care se recomandă scrierea conținutului, concluziilor, referințelor bibliografice etc. Nu există o rețetă perfectă de scriere dar cu cât suntem mai aproape de standardele de scriere științifică, cu atât mai mult munca noastră în cercetare poate fi recunoscută și acceptată de comunitatea științifică, recunoscându-i-se valoarea și contribuția la abordarea cât mai eficientă a pacientului în integritatea și complexitatea sa.

Cuvinte cheie

scriere științifică, cercetare, dezvoltare profesională

Introducere

Utilitatea unei cercetări este dată de publicarea în reviste științifice care îi aduce vizibilitate prin diseminarea informațiilor și altor profesioniști din domeniu. De aceea, scrierea unor articole științifice necesită respectarea unor anumite standarde și utilizarea unui un limbaj științific comun, care să permită înțelegerea și aplicarea rezultatelor cercetării, ce pot fi de impact în luarea deciziilor clinice și în activitatea practică a asistenților medicali (Hoogenboom & Manske, 2012).
Chiar dacă cercetarea în asistența medicală din Romania este la început de drum ea trebuie să se supună exigențelor scrierii științifice pentru a i se recunoaște legitimitatea, publicarea în reviste științifice fiind „o formă de a avansa practica, bazată pe dovezi” (Hoogenboom & Manske, 2012). Necesitatea dezvoltării segmentului de cercetare în nursing trebuie abordată încă din perioada de formare a asistentului medical, prin utilizarea eficientă a orelor destinate cercetării la disciplina Sociologie si Metodologia cercetării din curriculă (pentru învâțământul postliceal) și implicarea cursanților și asistenților debutanți în activitatea științifică. De asemenea, asistenții medicali licențiați pot continua studiile la nivel de master, doctorat ceea ce le deschide noi oportunități de implicare în activitatea științifică. Cercetarea focusată pe practică este importantă pentru a construi modele de îngrijire orientate pe siguranța pacientului și a asistenților, cu luarea în considerare a contextului în care are loc procesul de îngrijire (Sarna & Wolf, 2017).
Sarna & Wolf (2017) numesc cercetarea în nursing „baza științifică pentru sănătatea publică”, prezentând ca domenii de cercetare în nursing:
(…) înțelegerea și evaluarea simptomelor bolilor acute și cronice, prevenirea sau amânarea instalării unor boli sau dizabilități, sau încetinirea acestor procese, găsirea abordărilor eficiente pentru a obține și susține sănătatea optimă, îmbunătățirea contextului clinic de acordare a îngrijirilor (National Institute of Nursing Research, 2003, citat de Sarna & Wolf, 2017), socializarea profesională și procesul educațional, datorită creșterii cererii de optimizare a eficienței și eficacității în educație și nevoia critică pentru dezvoltarea leadership-ului în toate ariile profesionale ale nursing-ului.
De asemenea cercetarea în nursing promovează rolul activ al asistentului medical în comunitate, care nu se limitează la acordarea de îngrijiri sau doar la a fi executantul unor sarcini delegate, profesia de asistent medical dobândind și mai multă recunoaștere prin dezvoltarea segmentului propriu de cercetare, putând fi recunoscută ca profesie informată de date științifice atât în ceea ce privește influența asupra intervențiilor de îngrijire, cât și a politicilor de sănătate, aspect încă insuficient dezvoltat în România. (Sarna & Wolf, 2017)

Metodă

Articolul de față, după cum s-a menționat și în abstract este rezultatul unei sinteze a literaturii de specialitate în domeniul scrierii științifice, a căror consultare o puteți regăsi în sursele bibliografice menționate.

Rezultate

În acest articol rezultatele sunt rezumate la recomandări generale și specifice legate de scrierea unui articol științific, principalele aspecte de luat în considerare fiind respectarea unui standard înalt de scriere din punctul de vedere al conținutului, acurateței informațiilor prezentate în articol, corectitudinii din punct de vedere gramatical, al logicii prezentării datelor colectate ținând întotdeauna cont de ghidul de scriere specific publicației către care dorim să trimitem manuscrisul. Structura logică a prezentării cere o delimitare a tipurilor de articole, urmată de recomandările generale și specifice fiecărei secțiuni din conținutul unui articol.

Tipuri de articole

Articolele pot fi teoretice, presupunând un review de literatură, prin consultarea mai multor articole, publicații, cărți cu informații de actualitate, recenzii de carte etc. din domeniul îngrijirilor, eticii medicale etc. prezentând teoria existentă în domeniu în legătură cu subiectul de interes sau practice fiind scrise cu scopul de a comunica rezultatele unei cercetări practice. În cel din urmă caz, este foarte importantă nu doar calitatea scrierii ci și valoarea și corectitudinea studiului realizat, aspecte care vor fi abordate mai pe larg într-un curs mai detaliat.

Recomandări generale

Sunt importante câteva aspecte legate de publicare, între care este important de știut că orice publicație științifică acceptă publicarea unui articol în urma revizuirii lui de către colegi experți în același domeniu, proces numit „peer-review”-ing (Hoogenboom & Manske, 2012). Din acest punct de vedere există mai multe recomandări în vederea scrierii corecte a unui articol științific, dar recomandările generale sunt de a citi cu atenție ghidul de scriere al revistei către care este trimis manuscrisul spre publicare (Borja, 2014; Shaikh, 2016; Busse & August, 2020). Există cerințe diferite, în funcție de revista în care cercetătorul dorește să publice, cerințe care se leagă de maniera de citare, de numărul de cuvinte al abstractului, de modul în care apar tabelele sau figurile acolo unde este cazul etc..
Evitarea greșelilor gramaticale în orice etapă a articolului este de avut în vedere deoarece pot sugera neglijență, care poate pune la îndoială însăși corectitudinea studiului sau a sintezei de literatură prezentate.
Se recomandă ca înainte de trimitere spre publicare, articolul să fie dat spre citire unor colegi, să fie recitit în momente diferite de autor, să se acorde atenție revistei către care se solicită publicarea (Shaikh, 2016), iar trimiterea spre publicare a manuscrisului, să fie limitată la o singură publicație (Buss& August, 2020). Se poate întâmpla ca din dorința de a fi sigur că articolul va fi publicat autorul să dorească să îl trimită la mai multe publicații științifice dar s-ar putea să apară probleme legate de drepturile de publicare care pot duce la retragerea articolului, în cazul în care articolul este acceptat la mai multe publicații, din cauza „publicării repetate” (COPE; 1998, Sandu, 2018).
Recomandări specifice pe secțiuni:
Vom aborda mai departe recomandările specifice pe secțiuni în scrierea unui articol, deoarece există diferite recomandări în acest sens. Unii autori recomandă ca titlul și abstractul să fie scrise înainte, în timp ce alți autori (Enache, 2007; Borja, 2014) recomandă, în ideea în care conținutul va fi cel care dictează informațiile care sintetizează esența articolului, ca introducerea, abstractul și titlul, să fie ultimele redactate.
Borja (2014) recomadă 11 pași de scriere a unui articol științific într-o manieră clară și atractivă pentru cititori în următoarea ordine:

1. selectarea figurilor și tabelelor relevante pentru prezentarea rezultatelor (fiecare figură/tabel trebuie numerotate);
2. metodele;
3. rezultatele;
4. discuțiile;
5. concluziile (trebuie să fie clare);
6. introducerea (concisă);
7. abstractul;
8. titlul;
9. cuvintele cheie;
10. mulțumirile;
11. referințele.
Al 12-lea pas pe care l-am putea adăuga ar putea fi verificarea din punctul de vedere al corectitudinii editării, al acurateței formulărilor în vederea depistării eventualelor erori de exprimare, fraze neclare sau prea lungi (Enache, 2007) înainte de a fi trimis spre publicare prin consultarea altor colegi.
Mai departe vom prezenta recomandările de redactare ale fiecărei secțiuni în ordinea în care va fi alcătuit în final articolul: titlul, autorii, abstractul, cuvintele cheie, introducerea, metodele, rezultatele, discuțiile, concluziile, mulțumirile, anexele și bibliografia.

1. Conceperea titlului
– trebuie să fie concis și descriptiv, să reflecte conținutul articolului care cu cât este mai bun cu atât are mai multe șanse să atragă atenția, asigurând indexarea articolului (Enache, 2007);
– trebuie să invite cititorii să citească articolul;
– se recomandă să conțină descrierea variabilelor din studiu (Buss & August, 2020) – dacă de exemplu studiul se referă la influența orelor de somn în recuperarea postoperatorie, variabilele studiului sunt orele de somn și recuperarea postoperatorie, iar titlul ar putea fi „Calitatea somnului și recuperarea postoperatorie”.

2. Scrierea autorilor
– se specifică toți autorii care au contribuit la scrierea articolului (prenume, inițială, nume de familie), ordonați în funcție de contribuția adusă la redactarea cercetării sau a articolului final;
– nu se introduc alte titluri (științifice, profesionale, religioase etc. – de exemplu dr., profesor etc.).

3. Conceperea abstractului
– este recomandat să se scrie după scrierea articolului (Enache, 2007; Borja, 2014) pentru că el cuprinde cele mai importante rezultate ale cercetării care sunt consemnate în secțiunea rezultate și discuții chiar dacă în final această secvență va f poziționată ca primă parte a articolului;
– abstractul oferă o descriere scurtă a perspectivei și scopului lucrării;
– cuprinde câteva idei scurte despre limitele studiului, alături de aplicațiile practice (Shaikh, 2016);
– trebuie să aibă maximum 250 de cuvinte, să fie concis (Borja, 2014).
Borja (2014) oferă un model de abstract care poate fi accesat la link-ul:
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0272771406005361 și propune o serie de întrebări la care ar trebui să răspundă abstractul după cum urmează:
• ce s-a făcut până acum pe tema de interes și care sunt principalele rezultate ale altor studii și rezultatele studiului nostru?
• este clar abstractul?
• are legătură cu conținutul articolului?
• cum te va ajuta abstractul să găsești articolul tău?

4. Cuvintele cheie
– sunt etichete pentru manuscris, se folosesc alte cuvinte decât cele din titlu sau jurnalul în care vreți să publicați;
– sintetizează principalele idei de interes din articol.

5. Redactarea textului principal
– poate fi structurat după schema – IMRAD (din engleză: Introduction, Method, Results, And Disscutions) (Borja, 2014) sau nestructurat sub formă eseistică (Moldovan);
– va fi compus din: introducere, metodă, rezultate și discuții, conform schemei IMRAD:
5.1. Introducere
– ar trebui să cuprindă în jur de 3-5 paragrafe (Buss & August, 2020);
– trebuie să convingă cititorii de utilitatea muncii prezentate;
– trebuie să fie concisă și la obiect, este nevoie să prezentați o imagine de ansamblu;
– se face de la global la particular, așa încât să fie clare obiectivele studiului încă din introducere;
– se precizează scopul lucrării și strategia de cercetare fără a intra în detalii;
– nu se recomandă folosirea unor expresii pompoase, ca nou, schimbare de paradigmă etc.;
– se recomandă folosirea persoanei a III-a : autorul/ii a/u concluzionat că…;
– ipoteze, obiectivele cercetării – clare la finalul introducerii (Moldovan);
– prezintă problema de rezolvat și contribuția autorului, motivele pentru care problema merită rezolvată, scopul, abordarea, aportul la domeniu (Enache, 2007) și ar trebui să răspundă la următoarele întrebări:
1. Ce problemă rezolvă cercetarea?
2. Ce soluții există (propuse de alte cercetări)?
3. Care este mai bună (cu argumentare)?
4. Care sunt principalele limite ale propriei cercetări?
5. Ce sperați să obțineți sau care este concret mesajul pe care vă doriți să îl transmiteți?

5.2. Metodă
– trebuie să descrie modalitatea în care a fost studiată problema în așa fel încât cine citește studiul să îl poată reproduce, adică să aibă suficiente date cât să poate conduce o cercetare similară: prin urmare va trebui să descrieți contextul în care a fost realizat studiul, experimentele realizate, metodele de laborator, acolo unde este cazul grupurile experimentale, metodele analitice, descrierea metodei statistice utilizate, a tuturor variabilelor implicate (Buss&August, 2020);
– în această etapă nu se fac comentarii asupra rezultatelor;
– se recomandă precizarea eventualelor riscuri pe care le implică realizarea experimentelor (Enache, 2007) acolo unde este cazul.

5.3. Rezultate
– se începe cu numărul subiecților participanți la cercetare (de la grupul inițial la cel final înrolat în cercetare) precum și caracteristicile grupului studiat, rezultatele obținute în funcție de fiecare obiectiv de cercetare în parte, care pot fi organizate în funcție de importanța lor, fără a omite rezultatele nesemnificative (Buss&August, 2020);
– se recomandă atribuirea exactă a rezultatelor unor studii (în loc de unele studii spun, se va folosi John (2007) spune că…), precizând anul în care a fost publicată informația pe care o cităm de la respectivul autor;
– pot fi utilizate tabele, figuri care prezintă rezultatele semnificative, importante pentru discuții, cele secundare se pot adăuga la anexe (pentru a nu încărca inutil cu informație această secțiune);
– se folosesc subtitluri pentru claritatea datelor prezentate care trebuie să urmeze o ordine logică, similară celei din secțiunea metode, pentru a crea o poveste ușor de înțeles; nu se face referire la alte teorii – nu se include bibliografie (doar la discuții);
– datele se raportează, chiar dacă nu au confirmat ipotezele (Enache, 2007).

5.4. Discuții
– încep cu interpretarea rezultatelor și se merge spre implicațiile generale, se compară rezultatele obținute cu cele ale altor studii, chiar dacă infirmă sau confirmă teoriile cunoscute;
– se explică mecanismele care ar putea să explice rezultatele (Buss & August, 2020) apoi se prezintă punctele forte și limitele studiului, impactul și aplicațiile cercetării, sugestii pentru viitoare cercetări;
– se are în vedere ca declarațiile să se limiteze la rezultatele susținute de studiu, se evită expresiile nespecifice ca: mai mare, mai scăzut, semnificativ – este susținut de valoarea p-ului în cazul datelor cantitative;
– se evită aducerea în discuție a noi itemi față de cei din capitolul introducere, „sunt permise speculații asupra unor posibile interpretări, dar adesea ele trebuie să se lege de fapte, mai degrabă decât de imaginație” (Borja, 2014);
– Borja (2014) propune următoarele întrebări de ajutor, la care secțiunea Discuții ar trebui să răspundă:
Cum se leagă rezultatele tale de întrebările originale sau obiectivele formulate în introducere?
Datele rezultate susțin ipotezele?
Datele tale confirmă sau infirmă ceea ce au semnalat alte studii?
Discută despre puncte slabe și limite ale studiului. Dacă rezultatele sunt neașteptate încearcă să explici de ce.
Mai există și alte variante de a interpreta rezultatele?
Ce alte studii ar fi necesare pentru a răspunde la întrebările ridicate de studiul tău?
– se recomandă să se evite exagerările în interpretarea rezultatelor – se scot în evidență realizările și limitele studiului, se scot în evidență și meritele competitorilor și nu se fac referiri la limitele altor studii (Enache, 2007).

6. Concluzii
– trebuie să fie clare;
– prezentarea relevanței/utilității studiului la nivel local și general (de exemplu, constatarea că deficitul de somn reduce complianța pacientului la tratament, în cazul artroplastiei de șold poate duce la sugestia unor studii viitoare în care să se evalueze influența somnului asupra complianței la tratament și în alte condiții clinice – pacienți cardiovasculari, în cazul altor intervenții chirurgicale etc.);
– de asemenea pot fi precizate alte experimente în desfășurare pe aceeași temă și sugestii pentru experimente viitoare.

7. Mulțumiri
– se adresează persoanelor care au ajutat autorul/ii cercetării sau în caz de proiect european numele celui care a oferit grantul.

8. Materiale suport/anexele
– secțiunea cuprinde chestionare, rezultate mai detaliate, tabele, grafice mai detaliate etc.

9. Referințe
– Moldovan recomandă studierea lucrărilor clasice, articole și cărți recente, reviste de specialitate din domeniul de interes ;
– se recomandă să se noteze bibliografia atunci când se realizează documentarea științifică, în scrierea părții teoretice a articolului când se iau notițe, precizându-se exact sursa bibliografică (Enache, 2007), având grijă să nu fie omise idei citate, care intră sub incidența plagiatului, adică asumarea ca proprii a unor idei exprimate de alți cercetători;
– în momentul în care a fost găsită o idee interesantă într-un articol, după ce a fost scrisă ideea respectivă și s-a făcut citarea în text (de exemplu Grigoruță (2017) afirmă că…. Sau Somnul este un factor care contribuie la recuperarea postoperatorie (Grigoruță, 2017), în cazul în care folosim stilul de citare APA), se recomandă scrierea la finalul documentului a referinței bibliografice (de exemplu Grigoruță, L. (2017). Influența somnului în recuperarea postoperatorie. Jurnalul de Nursing în Chirurgie, 4(1)pag. 27-33), așa încât la finalul articolului, bibliografia este deja scrisă;
– stilul de citare de utilizat este cel recomandat de ghidul de autori al publicației către care trimitem manuscrisul; există mai multe variante de citare, între care APA (stilul Asociației Americane de Psihologie), stilul Academiei Române, MLA, Chicago, Harvard etc., fiind foarte importantă păstrarea aceluiași stil pe parcursul întregului articolul;
– la referințe sunt trecute toate publicațiile științifice care au folosit ca sursă bibliografică și au fost citate în text (fie ca citate integrale, fie ca idei parafrazate);
– se recomandă evitarea autoplagiatului, citarea excesivă a aceleiași surse bibliografice sau a autocitărilor;
– în bibliografie sunt trecute doar referințe care au fost citate în text (dacă a fost consultat un material dar nu a fost citat, nu se trece la bibliografie).

Concluzii

Implicarea asistenților medicali practicieni în cercetare poate contribui la dezvoltarea corpului de cunoștințe din domeniul activităților de îngrijire, cu impact în dezvoltarea practicii și optimizării îngrijirilor acordate. Domeniile posibile de cercetare în asistența medicală interesează starea de sănătate a membrilor comunității, cunoașterea caracteristicilor populației, determinanții sociali care influențează starea de sănătate (nivelul de pregătire, sărăcia etc.), înțelegerea factorilor de risc (și a comportamentelor de risc, cum ar fi fumatul, consumul de droguri, alimentația etc.), a condițiilor de sănătate și nevoilor de îngrijire (tipuri de boli, incidența lor etc.). De asemenea este semnalată necesitatea ajustării intervențiilor și protocoalelor în domeniul asistenței medicale odată cu apariția unor boli cu contagiozitate mare, de la apariția HIV-ului la coronavirsul de astăzi, care a adus un context plin de provocări domeniului medical atât pe partea de îngrijire cât și de prevenție dar și preocuparea pentru sănătatea fizică și psihică a asistenților medicali. Văzută astfel, activitatea de cercetare în nursing este necesară pentru „a îmbunătăți sănătatea populației, a reduce riscul de boală și dizabilități, a adresa suferința, a promova recuperarea și a îmbunătăți calitatea vieții în comunitate.” (Sarna & Wolf, 2017).
Bibliografie
Busse, C., August, E. (2020). How to write and Publish a Research Paper for a Peer-Reviewed Journal. Journal of Cancer Education. Disponibil la https://doi.org/10.1007/s13187-020-01751-z
Borja, A. (2014) 11 steps to structuring a science paper editors will take seriously. Elsevier. Disponibil la https://www.elsevier.com/authors/journal-authors/your-paper-your-way
Moldovan, L. Introducere în arta redactării unui articol științific. Disponibil la https://www.researchgate.net/publication/236969090_INTRODUCERE_IN_ARTA_REDACTARII_UNUI_ARTICOL_STIINTIFIC#fullTextFileContent
Enache, L. (2007) – Scrierea unui articol științific – abordare pratică. Revista Română de Medicină de Laborator, vol. 6 (1)
Shaikh, A. (2016). 7 steps to publishing in a scientific journal. Elsevier. Disponibil la https://www.elsevier.com/connect/7-steps-to-publishing-in-a-scientific-journal
Hoogenboom, J., B., Manske, C., R. (2012). How to write a scientific article. The International Journal of Sports Physical Therapy, 7(5), p 512
Sandu, A. (2018). Etica publicării științifice. Suport de curs. Suceava
Sarna, L., Wolf Hassenplug, L. The Future of Nursing Research in The West:
The Best is Yet To Come. Disponibil la https://www.winursing.org/wp-content/uploads/2017/11/Linda-Sarna-PhD-RN-FAAN.pdf
The Commitee of Publication Ethics (COPE). (1998). The allegations of fraud. Disponibil la https://publicationethics.org/category/year/1998

OAMGMAMR-IASI
ADMINISTRATOR
PROFILE