Autor: Cătălina NECULAU
- Introducere
Fără a avea pretenția de a elucida sau a justifica luarea unor decizii în domeniul medical, în contextul pandemiei determinată de COVID-19 atât de cadrele medicale, cât și de factorii decizionali, articolul de față propune abordarea pandemiei ca o provocare pentru identitatea socială a asistenților medicali.
- Identitate socială – rol social
Din multitudinea abordărilor teoretice a identității sociale (Brewer, 2011), identitatea socială, așa cum este definită de teoriile sociologice, se referă la „internalizarea regulilor, așteptărilor și normelor asociate cu roluri sociale specifice ca aspecte ale sinelui individual, ceea ce face ca alegerea unui rol social să plaseze individul într-o poziție bine definită în raport cu ceilalți sau cu sistemul social ca întreg” (Brewer, 2001). Privită din această perspectivă, profesia de asistent medical presupune asumarea unui anume mod de raportare la societate, cu un anumit set de așteptări comportamentale, evidențiate în aceste zile de pandemie.
- Conflictul de rol în asistența medicală
3.1. Rolul social
Rolul social poate fi definit din mai multe perspective, după cum subliniază Benne&Bennis (1959), plecând de la descrierea lui ca acțiuni, comportamente asociate profesiei, autorii optând pentru „grupul de funcții” pe care un asistent le-ar avea de îndeplinit. Această viziune sedimentează rolul social al asistentului medical în 4 mari grupe, între care: obligațiile instituționale, delimitate astăzi prin fișa postului, obligațiile care vin din așteptări ale colegilor din grupul de muncă, așteptări pe care le au față de asistentul medical celelalte grupe de apartenență, cum ar fi familia, prietenii, comunitatea din care acesta face parte și care îi influențează deciziile și gândirea, și cea de-a patra grupă care cuprinde propriile așteptări. Momente precum cele din timpul pandemiei pot pune în conflict aceste roluri, și prin conflict de rol se înțelege cu precădere lupta interioară pe care o persoană o duce în încercarea de a-și îndeplini în continuare rolurile sociale multiple asumate (Sandu, 2014).
De altfel și hotărârile oficiale pot produce confuzii de rol. Dacă ar fi să explicăm teoretic prevederea din ordonanța militară nr.4 care hotărăște că în situația în care cadrele medicale, inclusiv asistenții medicali, devin pozitivi dar nu sunt simptomatici vor trata în continuare pacienți, ea se aliniază cu teoria lui Lindgren (Dorofte 1997; Sandu 2014) care afirmă că „pe măsura identificării individului cu un anumit rol social, el va avea intenția să îl performeze și în afara statusului care a generat rolul respectiv”. Cu toate acestea, asistentul medical depistat pozitiv devine pacient care teoretic ar trebui să dispună de aceleași drepturi ca oricare alt pacient și putem vorbi de un nou status, acela de „pacient asistent”, sau „pacient medic”, care va avea parțial sarcini diferite de asistentul, respectiv medicul care nu este pozitiv (vor lucra doar cu pacienți pozitivi), dar a cărui legitimitate este recunoscută oficial, de data asta.
3.2.Conflicte de rol sau teamă?
Plecând de la articole care documentează experiențele pe care le traversează asistenții medicali din Anglia publicate de Nursing Standard de când a început această pandemie și informațiile din media, putem înțelege că România nu este sigura țară în care asistenții medicali și cadrele medicale, în general, se confruntă cu teama de a lucra cu pacienți cu COVID-19 și care, de asemenea întâmpină dificultăți în materie de personal calificat în a lucra cu pacienți aflați în stare critică (Credland, 2020). În acest sens, în fiecare țară s-au luat diferite măsuri de suplimentare a personalului necesar pentru a face față unui număr mare de pacienți. În România, conform Ordonanței 4, al doilea ordin prezentat de secretarul de stat Raed Arafat hotărăște că detașarea personalului medical și auxiliar se poate face fără acordul personalului, în funcție de nevoile impuse de numărul de îmbolnăviri, ceea ce reprezintă, de asemenea o situație fără precedent în sistemul medical românesc (Sandru, 2020).
Chiar dacă din punct de vedere tehnologic problemele sunt rezolvabile, rămâne problema resursei umane pe care o semnala Credland (2020), în contextul în care secretarul Îngrjirii sociale și de sănătate din Anglia, Matt Hancock susținea că se vor pune în funcțiune încă 5000 de paturi de terapie intensivă pentru a putea fi tratați pacienții cu COVID-19. Având în vedere că raportul pacient-asistent în Anglia era în mod uzual de 1:1, Credland (2020) atrage atenția asupra faptului că ar trebui angajați aproximativ 20000 de asistenți medicali, pentru a asigura 3 schimburi a câte 12 ore pe săptămână, ceea ce este irealizabil într-un timp atât de scurt.
De asemenea, același articol face trimitere la posibilitatea revenirii în câmpul muncii a persoanelor care s-au pensionat, punând problema riscului la care aceste persoane ar fi expuse, dat fiind faptul că vârsta le plasează automat în categoria cu risc crescut.
În contextul nevoii acute de personal, apare, pentru cadrele medicale, opțiunea de a fi cazați separat de familie, chiar dacă nu sunt detașate, iar dacă gândim din perspectivă sociologică, devine evident conflictul de rol cu care se confruntă cadrele medicale, văzându-se nevoite să se desprindă fizic o perioadă de familie, tocmai pentru a nu îi pune în pericol pe cei dragi. Cu alte cuvinte, se văd nevoiți să își suspende temporar identitatea de părinte, copil sau nepot și să aleagă identitatea de asistent medical.
- Reducerea ambiguității de rol
Rodger (2020) subliniază nevoia de flexibilitate în luarea deciziei, pentru asistenții medicali, fără a nega însă îngrijorările firești venite din ambiguitatea contextului profesional actual, ambiguitate care ține de felul în care se organizează turele, locul în care vei lucra, etc., aceste aspecte fiind foarte clare și stabile anterior pandemiei și care depind acum de nevoile generate de numărul de îmbolnăviri fie în rândul populației, fie în rândul personalului.
Soluțiile pe care colegii noștri din Anglia le-au identificat ca fiind viabile ar putea diminua atât nivelul stresului personalului din terapie care nu poate face față unui număr foarte mare de cazuri, având în vedere că noile cazuri cu COVID-19 se alătură cazurilor care se internau obișnuit în ATI, dar și al personalului care ar putea fi relocat din alte specializări pentru a susține activitatea celor din ATI (Credland, 2020). Dacă în Anglia asistenții medicali de terapie intensivă necesită o perioadă de educație formală de 18 luni și numeroase instruiri la locul de muncă, în România asistența medicală de terapie intensivă poate fi practicată de orice asistent medical generalist. Însă, deși ar putea părea mai simplu să instruiești asistenți medicali în România, dacă revenim la ceea ce sublinia Credland, asistența medicală de terapie intensivă implică o bună pregătire tehnică și nu se rezumă doar la supravegherea unui ventilator, implicând și „ventilație invazivă și non-invazivă, hemofiltrare, oxigenare extracorporală arterio-venoasă cu membrană, medicație inotropă, managementul sedării, monitorizare cardiacă, titrarea gazelor sangvine și multe altele”, aspecte valabile și în România.
A înlocui asistenți medicali din terapie intensivă cu personal din alte specializări poate fi nociv și pentru cei detașați prin stresul provocat de noul loc de muncă dar și pentru pacienți existând riscuri mai mari de erori medicale (Credland, 2020), dacă nu se ține cont de implicațiile detașării la un loc muncă cu alt specific. Idris (2011; Karimi& al., 2014) susține că ambiguitatea rolului, lipsa cunoașterii clare a responsabilităților profesionale duc la creșterea nivelului stresului la locul de muncă. Soluția prezentată de Credland într-un articol din data de 30 martie 2020 (la aproximativ două săptămâni de când semnala problema lipsei personalului medical specializat în terapie intensivă) este de a forma echipe compuse din asistenți de terapie și asistenți de la alte specializări, ca de exemplu de la secții de recuperare, săli de operații, etc. În felul acesta asistenții de terapie pot să primească în grijă mai mulți pacienți (aspect cu care asistenții români sunt deja rutinați) și să coordoneze echipa de asistenți care pot administra medicamente conform indicaților medicului, pot recolta, aduce medicația, etc., așa încât să fie asigurat un cadru profesional în care să fie respectată siguranța pacientului. Poate fi astfel minimizat efectul conflictului de rol, fie că îl privim din perspectiva multiplelor roluri sociale pe care asistentul medical trebuie să le îndeplinească, fie din perspectivă profesională, când acest conflict poate să apară din cauza cererilor incompatibile de la colegi sau superiori. (Karimi et al., 2014)
- Concluzii
Îngrijorarea, temerile pe care asistenții medicali le resimt și care au diverse ecouri în media, vin nu doar din lipsa materialelor sanitare care să le asigure protecția și din cauza temerilor de a nu se contamina cu virusul, ci și de a nu-l transmite mai departe celor dragi, după cum susține Credland (2020) într-un articol care evidențiază situația delicată în care se află, de asemenea, asistenții medicali de terapie intensivă din Anglia, din cauza pandemiei.
Perioada pe care o tranzităm este una plină de provocări la nivel global, afectând majoritatea domeniilor de activitate și în special pe cel medical, prin numărul record de cazuri care necesită simultan îngrijiri medicale, din cauza contagiozității înalte a virusului COVID-19 (924663 cazuri de îmbolnăviri în lume și 46368 decese la data de 2 aprilie, în aproape 4 luni, conform Worldometer). Sistemele sanitare sunt supuse la cea mai grea încercare de până acum și de felul în care oamenii din sistem vor reuși să se mobilizeze, alături de efortul susținut al instituțiilor de stat și al societății în general, depinde cum vor fi depășite aceste momente cruciale.
Deși există o multitudine de roluri sociale pentru asistentul medical pe lângă cel profesional, reacțiile pe care demisiile unor cadre medicale le-au adus în mass-media și mediile sociale evidențiază cu precădere așteptările comunității față de rolul profesional al asistenților medicali, diminuând celelalte roluri sociale asumate, între care au fost amintite deja, cel de părinte, copil, nepot, etc.. Întrebarea este, dacă propriile așteptări ale asistenților medicali întâlnesc în aceeași măsură așteptările comunității și dacă ceea ce comunitatea oferă asistenților medicali poate compensa conflictele de identitate socială pe care le pot experimenta, pe lângă tensiunile asociate îngrijirii unor pacienți contaminați cu un virus cu contagiozitate ridicată, în contextul materialelor de protecție adesea insuficiente.
Bibliografie
Benne, D. K.&Bennis, W. (1959, februarie). Role Confusionand Conflict in Nursing: The Role of the Professional Nurse, The American journal of nursing, 59 (2), pp 196-198, DOI: 10.2307/3417693
Brewer, B. M. (2001,martie). The ManyFaces of Social Identity: Implications for Political Psychology. Political Psychology, 22( 1), pp. 115-125
Credland, N. (2020).Critical care nurseswillneedoursupport as COVID-19 casesrise. Nursing Standard, https://rcni.com/nursing-standard/opinion/comment/critical-care-nurses-will-need-our-support-covid-19-cases-rise-158836
Cuzino, O. ECMO, procedura care poate salva viețile pacienților cu insuficiență respiratorie sau cardiacă, https://doc.ro/sanatate/ecmo-procedura-care-poate-salva-vietile-pacientilor-cu-insuficienta-respiratorie-sau-cardiaca, accesat la 1.04.2020
Deutsch, P. (2004). Principiile hemofiltrării continue la pacientul septic, https://www.atitimisoara.ro/content/ghiduri/2004/14%20Principiile%20hemofiltrarii%20continue%20la%20pacientul%20septic.pdf, accesat la 01.04.2020
Rodger, S. (2020). Clinicaljudgementandexperienceiswhatwehaveandwhatthiscrisisneeds. Nursingtimes, https://www.nursingtimes.net/opinion/sian-rodger/clinical-judgement-and-experience-is-what-we-have-and-what-this-crisis-needs-01-04-2020/ , accesat la 2.04.2020
Sandu, A. (2014). Elemnte de sociologie. Sociologie generală. Sociologie juridică. Metodologia cercetării sociale. Ed. Tritonic,
Sandru, A. (2020). Ordonanța militară nr. 4 a intrat în vigoare. http://www.ziare.com/stiri/coronavirus/ministrul-de-interne-anunta-noi-restrictii-sunt-masuri-dure-cele-mai-dure-din-ultimii-zeci-de-ani-1604010, accesat la 01.04.2020
Demisii în spitale. Ministrul Sănătății, la Spitalul Județean din Arad. Angajații se tem pentru că nu sunt protejați, http://stiri.tvr.ro/demisii-in-spitale–ministrul-sanata–ii–la-spitalul-jude–ean-din-arad–angaja–ii-se-tem-pentru-ca-nu-sunt-proteja–i_858799.html#view, accesat la 02.04.2020
Medicația inotropă, https://www.e-neonat.ro/ghid-iowa-cat/capitol-5-cat/capitol-60-cat-pag, accesat la 01.03.2020
Worldometers, https://www.worldometers.info/coronavirus/, accesat la 02.04.2020, ora 07,12
