Aproximativ 2 milioane de persoane – inclusiv mulţi copii – mor, anual, din cauza alimentelor nesigure. Peste de 200 de boli, de la diaree la cancer, sunt rezultatul produselor alimentare care conţin bacterii dăunătoare, virusuri, paraziţi sau substanţe chimice. În fiecare zi apar noi ameninţări la adresa siguranţei alimentare. Modificări ale alimentelor, modificări ale mediului, substanţe chimice folosite în procesul de creştere, prelucrare şi conservare şi mai ales patogenii noi, reprezintă actualele provocări pentru sistemele naţionale de siguranţă alimentară. Creșterea posibilităţilor de a călători şi a comerţului global sunt premisele creşterii probabilităţii de contaminare ce se poate răspândi la nivel internaţional.
Tema pentru Ziua Mondiala a Sănătăţii 2015 este SIGURANŢA ALIMENTARĂ
Aprovizionarea cu alimente devine din ce în ce mai globalizată, necesitatea de a consolida sistemele de siguranţă alimentară în și între toate ţările devine din ce în ce mai evidentă. Acesta este motivul pentru care OMS promovează eforturile de îmbunătăţire a siguranţei alimentare, de la fermă până la farfurie.
OMS ajută ţările în vederea prevenirii, detecţiei și a răspunsului la focarelor de boli legate de alimente (foodborne) – în conformitate cu Codex Alimentarius, o colecţie de standarde internaţionale referitoare la produsele alimentare, orientări și coduri de practică care să acopere toate principalele alimente și procese.
Împreună cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie și Agricultură (FAO), OMS avertizează ţările aflate în situaţii de urgenţă privind siguranţa alimentară, prin intermediul unei reţele de informaţii internaţionale.
Cinci metode pentru o hrană mai sigură
Siguranţa alimentară este o responsabilitate comună. Este important ca această responsabilitate să existe de-a lungul lanţului de producţie alimentară – de la fermieri și producători, la furnizori și consumatori.
Cinci metode pentru o hrană mai sigură, îndrumări practice pentru furnizori și consumatori pentru manipularea și prepararea hranei:
• 1: Păstraţi igiena alimentelor;
• 2: Separaţi alimentele crude de cele preparate;
• 3: Preparaţi alimentele cu grijă;
• 4: Păstraţi alimentele la temperaturile de siguranţă;
• 5: Utilizaţi apă şi materiale pentru prepararea alimentelor din surse sigure.
Ziua Mondiala a Sănătăţii 2015 este o ocazie de a alerta persoanele care lucrează în diferite sectoare: guvernamentale, fermieri, producători, firme de retail, practicieni de sănătate – precum și consumatorii – despre importanţa siguranţei alimentare. Fiecare poate juca un rol în a asigura că ce avem în farfurie este sigur şi poate fi mâncat fără grijă.
În 1948, prima Adunare Mondială a Sănătăţii a decis crearea unei zile mondiale a sănătăţii, iar din 1950 ziua mondială a sănătăţii a fost celebrată pe 7 aprilie a fiecărui an, scopul acestei zile fiind acela de a creşte nivelul de cunoştinţe la nivel global pe o anumită temă de sănătate şi de a atrage atenţia asupra unei zone prioritare de care să se ocupe Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Începând cu 1950 la fiecare 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii reprezintă pentru întreaga lume oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de sănătate publică prioritare la nivel global în viziunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS sau WHO – acronimul în limba engleză a denumirii World Health Organization) cu sediul central la Geneva a fost înfiinţată la 7 aprilie 1948, având în prezent 193 de state membre. Are reprezentanţe în 147 de ţări şi 6 birouri regionale.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o organizaţie internaţională care are rolul de a menţine şi coordona situaţia sănătăţii populaţiilor pe glob.
Rolul organizaţiei, conform constituţiei OMS, este menţinerea în cea mai bună stare a sănătăţii populaţiilor pe glob. Strategia de combatere a bolilor a fost formulată în „Declaraţia de la Alma-Ata” (1978) din Kazahstan.
Concepţia despre sănătate şi despre menţinerea ei prin strategia combaterii bolilor este formulată în „Charta de la Ottawa” (1986).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii este responsabilă pentru gestionarea unor probleme de sănătate la nivel mondial, stabilirea agendei de cercetare în domeniul sănătatii, stabilirea normelor şi standardelor, elaborarea de politici bazate pe dovezi.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii ofera suport tehnic pentru ţări, monitorizeaza şi evalueaza starea de sănătate şi abordează cele mai complexe provocări ale stării de sănătate a populaţiei în secolul 21.
