Experiența de învățare în cadrul mobilității Erasmus+ – bune practici în educația antreprenorială și aplicabilitatea acestora în domeniul medical

Autor: Lorena Petronela Stancu – asistent medical generalist principal licențiat, Șef secție ATI, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași

 

Participarea la mobilitatea Erasmus+ desfășurată în Limassol, Cipru, în perioada martie 2026, a reprezentat o experiență profesională și personală valoroasă, oferind oportunitatea de a explora concepte moderne de educație antreprenorială, metode inovative de predare și dezvoltare a competențelor esențiale în context european.

Pe parcursul celor 5 zile de curs, activitățile au fost structurate progresiv, fiecare zi abordând teme distincte, dar interconectate: antreprenoriat și învățare, dezvoltarea mentalității antreprenoriale, empatie și creativitate, experimentare și reflecție.

Jurnal de curs

Ziua 1 – Introducere în educația antreprenorială

Prima zi a fost dedicată înțelegerii conceptului de antreprenoriat și rolului acestuia în educație. S-a subliniat faptul că antreprenoriatul nu se referă doar la crearea unei afaceri, ci la dezvoltarea unei mentalități bazate pe inițiativă, responsabilitate și capacitatea de a transforma ideile în acțiuni concrete.

Un element important prezentat a fost faptul că această competență este inclusă în cadrul competențelor-cheie europene pentru învățarea pe tot parcursul vieții, alături de comunicare, competențe digitale și sociale .

De asemenea, s-a discutat despre rolul educației în formarea abilităților precum:

  • gândirea critică
  • capacitatea de asumare a riscului
  • rezolvarea problemelor
  • adaptabilitatea

Pentru mine, ca profesionist în domeniul medical, a fost o perspectivă nouă să privesc aceste competențe ca fiind esențiale nu doar în business, ci și în sistemul sanitar. Aceste concepte pot contribui la schimbarea modului de abordare a problemelor în sistemul medical, prin încurajarea inițiativei și asumării responsabilității.

Ziua 2 – Antreprenoriatul și procesul de învățare

A doua zi a aprofundat ideea că mentalitatea antreprenorială poate fi învățată și dezvoltată prin metode educaționale specifice.

Au fost prezentate cele 5 practici fundamentale ale educației antreprenoriale:

  • play (învățarea prin joc)
  • empatie
  • creație
  • experimentare
  • reflecție

S-a pus accent pe metode moderne de predare:

  • învățare experiențială
  • project-based learning
  • colaborare în echipă
  • integrarea tehnologiei

Un aspect relevant a fost ideea că învățarea eficientă nu se bazează pe memorare, ci pe implicare activă și experiență directă. Metodele prezentate pot fi integrate în formarea personalului medical, contribuind la creșterea implicării și eficienței procesului de învățare.

Ziua 3 – Empatie și creativitate

Ziua a treia a fost centrată pe dezvoltarea empatiei și creativității, două competențe esențiale atât în educație, cât și în domeniul medical.

Empatia a fost definită ca abilitatea de a înțelege și a simți perspectiva celuilalt, depășind simpla simpatie .

Au fost discutate metode concrete de dezvoltare a empatiei:

  • jocuri de rol
  • analiza situațiilor reale
  • lucrul în echipă
  • comunicarea activă

De asemenea, s-a evidențiat faptul că empatia poate fi învățată și exersată, fiind o competență care contribuie la relații profesionale mai eficiente.

În ceea ce privește creativitatea, s-a subliniat că aceasta presupune:

  • gândire flexibilă
  • asumarea riscurilor
  • capacitatea de a genera soluții alternative

Empatia și creativitatea reprezintă competențe esențiale care pot îmbunătăți interacțiunea cu pacientul și eficiența intervențiilor.

Ziua 4 – Experimentare și reflecție

Ziua a patra a fost una dintre cele mai relevante, fiind dedicată proceselor de experimentare și reflecție.

Experimentarea a fost definită ca un proces prin care sunt testate ipoteze și analizate rezultate pentru a înțelege relațiile cauză-efect .

S-a pus accent pe:

  • învățarea prin încercare și eroare
  • testarea ideilor
  • analiza rezultatelor

Reflecția a fost prezentată ca fiind esențială în procesul de învățare, ajutând la:

  • înțelegerea experiențelor
  • dezvoltarea gândirii critice
  • îmbunătățirea performanței

Un aspect important a fost ideea că „a memora nu înseamnă a învăța”, ci învățarea reală implică gândire și analiză. În domeniul medical, reflecția asupra activității poate duce la creșterea calității actului medical și la reducerea erorilor.

Ziua 5 – Integrarea competențelor și aplicabilitatea

În ultima zi, s-a realizat o integrare a conceptelor învățate, punând accent pe aplicabilitatea acestora în contexte reale.

S-a discutat despre:

  • procesul antreprenorial (identificare oportunitate – dezvoltare – implementare)
  • importanța feedback-ului
  • adaptarea continuă

Un element valoros a fost analiza unui studiu de caz, care a evidențiat importanța ascultării nevoilor reale ale utilizatorilor și adaptării soluțiilor în funcție de acestea. Integrarea acestor competențe poate contribui la dezvoltarea unui sistem medical mai flexibil și orientat spre nevoile pacientului.

Elemente de noutate și aplicabilitate în sistemul medical din România

Unul dintre cele mai importante aspecte de noutate a fost abordarea educației antreprenoriale ca proces practic și experiențial, nu doar teoretic. În cadrul cursului, accentul a fost pus pe dezvoltarea competențelor prin implicare activă, experimentare și reflecție, spre deosebire de modelul predominant din România, unde accentul cade încă pe transmiterea de informații.

Un element nou pentru mine a fost ideea că greșeala este considerată parte esențială a procesului de învățare, fiind încurajată ca instrument de dezvoltare, și nu sancționată. De asemenea, conceptul de „entrepreneurial mindset” a fost prezentat ca o competență transversală aplicabilă în orice domeniu, inclusiv în sistemul medical.

Metodele utilizate în cadrul mobilității au fost interactive și centrate pe participant, bazate pe învățare experiențială, lucru în echipă, jocuri educaționale, studii de caz și reflecție ghidată. Comparativ cu metodele tradiționale utilizate frecvent în România, aceste abordări stimulează implicarea activă și dezvoltarea reală a competențelor.

Consider că aceste cunoștințe pot fi integrate eficient în sistemul medical din România, în special în formarea continuă a personalului medical. Aplicarea lor ar putea contribui la îmbunătățirea relației pacient–cadru medical, creșterea calității serviciilor și dezvoltarea gândirii critice în luarea deciziilor.

Concluzii și valorificarea rezultatelor învățării

Participarea la mobilitatea Erasmus+ a reprezentat o experiență extrem de valoroasă, atât din punct de vedere profesional, cât și personal. Programul oferă un cadru real de schimb de bune practici între profesioniști din diferite sisteme, facilitând accesul la metode moderne de predare și abordări inovative.

Rezultatele învățării pot fi valorificate atât la nivel individual, prin îmbunătățirea practicii profesionale și a relației cu pacientul, cât și la nivel organizațional, prin integrarea metodelor interactive în formarea personalului medical și în activitățile educaționale. De asemenea, aceste competențe pot contribui la adaptarea mai rapidă a sistemului medical la cerințele actuale.

Consider că programul Erasmus+ are un rol esențial în dezvoltarea profesională a participanților și în modernizarea practicilor educaționale și profesionale la nivel european. Prin promovarea colaborării, a schimbului de experiență și a învățării continue, acesta contribuie semnificativ la creșterea calității serviciilor oferite în diverse domenii, inclusiv în cel medical.

Din perspectiva experienței mele profesionale, consider că astfel de programe sunt nu doar utile, ci necesare pentru evoluția sistemului de sănătate din România.

 

Distribuie articolul: