În data de 6 aprilie 2016, lucrarea de cercetare „Volumul de muncă clinică în îngrijirea primară din Marea Britanie: o analiză retrospectivă a unui million de consultaţii din Anglia, 2007–2014”, a fost publicată online pe site-ul „The Lancet”. Studiul, susţinut de Şcoala NIHR pentru cercetări de îngrijire primară, reprezintă o analiză a volumului de muncă
În data de 6 aprilie 2016, lucrarea de cercetare „Volumul de muncă clinică în îngrijirea primară din Marea Britanie: o analiză retrospectivă a unui million de consultaţii din Anglia, 2007–2014”, a fost publicată online pe site-ul „The Lancet”.
Studiul, susţinut de Şcoala NIHR pentru cercetări de îngrijire primară, reprezintă o analiză a volumului de muncă în îngrijirea primară (în perioada 2007-2014) şi implică o analiza a registrelor de sănătate electronice anonimizate, de la 1 milion de consultaţii la care au participat asistenţi medicali generalişti şi asistenţi medicali din Anglia. Datele, obţinute de la 398 de practicieni, au fost echivalente cu 2.5 ani de observare a pacienţilor înregistraţi pe parcursul a 7 ani.
Cerecetătorii Universităţii Oxford, sub conducerea Profesorului Richard Hobbs, au folosit date din Clinical Practice Research Datalink, a o bază de date naţională în care asistenţii medicali înregistrează toate consultaţile faţă în faţă, telefonice şi vizitele la domiciliu.
Studiul a dezvăluit că volumul total de muncă în practica generală a crescut cu 16% în ultimii şapte ani.
Constatările par să sugereze că sistemul „se apropia de saturaţie”, spun autorii, având în vedere că majoritatea practicienilor ofereau pacienţilor programări de 10 minute cu speranţa că unele vor fi mai scurte decât altele sau că pacienţii nu vor veni.
„Din cauză că durata medie a consultaţiilor faţă în faţă se apropie acum de 10 minute, asistentul medical va trebui, în cele din urmă, să consulte pe toată durata programului, fără nicio pauză”, afirmă autorii în lucrare. „Această situaţie va fi fără îndoială, solicitantă, având în vedere diversitatea problemelor clinice abordate”, au adăugat aceştia.
De asemenea, cercetătorii au subliniat că cifrele lor ar putea subestima povara volumului mare de muncă, întrucât nu sunt luate în considerare alte activităţi, cum ar fi predarea sau dezvoltarea profesională continuă, estimate la 40% din volumul de muncă.
Lucrarea prezintă câteva ghiduri de prevenire a prăbuşirii NHS (Serviciul Naţional de Sănătate). De exemplu, creşterea numărului de consultaţii telefonice ar putea fi o modalitate de rezolvare a acestei probleme, find mai scurte decât cele faţă în faţă, însă oferă mai puţine oportunităţi pentru activitatea de prevenire. În concluziile studiului, cercetătorii subliniază importanţa ca NHS să se concentreze asupra modalităţilor de reducere a numărului de persoane care solicită programări, precum şi creşterea „autogestionării”.
Alţi savanţi au adăugat că, pentru a reduce volumul de muncă al asistenţilor medicali generalişti, este necesară o schimbare: de la o îngrijire primară „supraîncărcată” şi de la modelul centrat pe medic, la un model de îngriji împărţite, în care alţi profesionişti, cum ar fi asistenţii medicali şi farmaciştii, ar juca un rol mai mare în procesul consultaţiilor.
