Ministerul Sănătăţii din Marea Britanie a revenit asupra rezultatelor controversate ale unui studiu care ajunsese la concluzia ca spitalele londoneze ar putea să renunţe în siguranţă la o parte din asistenţii medicali angajaţi dacă ar creşte productivitatea muncii. Studiul, realizat în luna februarie, arătase că disponibilizările ar fi dus, în următorii trei ani, la economii
Ministerul Sănătăţii din Marea Britanie a revenit asupra rezultatelor controversate ale unui studiu care ajunsese la concluzia ca spitalele londoneze ar putea să renunţe în siguranţă la o parte din asistenţii medicali angajaţi dacă ar creşte productivitatea muncii.
Studiul, realizat în luna februarie, arătase că disponibilizările ar fi dus, în următorii trei ani, la economii de 421 milioane de lire sterline la bugetul de salarii al asistenţilor care lucrează în capitala britanică.
Cu toate acestea, publicaţia Nursing Times a aflat că o serie de asistenţi medicali cu funcţii de conducere în sistem au fost chemaţi, recent, să re-evalueze concluziile studiului intitulat „Fără riscuri şi cu eficienţă financiară” (SaFE), realizat de direcţia de sănătate publică din Londra cu ajutorul unei metodologii propuse de consultanţi financiari.
Studiul ajunsese la concluzia că instituţiile de sănătate publice din Londra ar putea reduce, fără riscuri, o treime din suma totală de 1,5 miliarde de lire sterline cheltuită pe asistenţi medicali. O serie de studii individuale trimise către institutiile sanitare le spuneau reprezentanţilor acestora că ar putea reduce chiar jumătate din cheltuielile cu asistenţii medicali dacă ar reuşi să atingă nivelul de eficienţă al unor instituţii similare din sistem.
Cu toate acestea, un document intern, care a ajuns în posesia Nursing Times în baza legii transparenţei decizionale, arată că autorităţile sanitare din Londra au fost nevoite să re-evalueze rezultatele studiului.
„Analiza din SaFE a fost percepută ca fiind mult prea tehnică pentru a înţelege şi cuprinde toate aspectele legate de productivitatea muncii în cazul asistenţilor medicali. Este necesară o analiză mai detaliată a problemei.”
Nursing Times a aflat că o serie de membri de vază ai comunităţii asistenţilor medicali şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la nivelul reducerilor sugerat de analiză şi la faptul că metodologia studiului nu a fost suficient de bine gândită.
Studiul a comparat instituţiile medicale din Londra cu instituţii similare din alte regiuni ale ţării şi a calculat o „rată de productivitate” care sugera că primele ar putea face economii dacă ar fi la fel de eficiente precum cele din urmă.
Nursing Times a aflat că noua analiză este aproape gata şi că nivelul economiilor posibile la care s-a ajuns acum reprezintă doar o mică parte din cel identificat de primul studiu SaFE.
„Prima analiză era un studiu de birou. Actualul raport se bazează pe date concrete preluate de la instituţiile medicale şi foloseşte un model de analiză revizuit. Ia în considerare un număr mai mare de măsuri decât primul studiu de birou, care nu avea decât un scop informativ. Noul studiu pilot a fost elaborat de un grup de asistenţi medicali de vază din comunitatea profesională şi de directori de îngrijiri din instituţii sanitare”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt ai direcţiei sanitare din Londra.
Howard Catton, şeful catedrei de politici publice din cadrul Royal College of Nursing, a declarat că autorităţile sanitare ar trebui să fie precaute în privinţa măsurilor de tipul „îmbogăţire rapidă prin creşterea productivităţii”. Acesta a descris studiul iniţial drept o „evaluare grosieră”, care nu a reuşit să ia în calcul forţa de muncă şi variabilele demografice unice ale Londrei.
„Este îmbucurător faptul că acum asistenţii clinicieni sunt rugaţi să evalueze chiar ei care sunt nevoile forţei de muncă locale. Vom vedea care sunt paşii următori de urmat”, a adăugat acesta.
Cu toate acestea, Catton a observat că asistenţii medicali se plâng de mai multă vreme că instituţiile în care lucrează sunt deja la limită în ce priveşte productivitatea şi forţa de muncă disponibilă.
„Estimările bazate pe o posibilă creştere a productivităţii sunt la fel de utile precum definiţiile şi presupoziţiile pe care se bazează. În acest caz, ele se bazează pe ceea ce un „confrate” crede că se întâmplă într-o altă parte a ţării. De asemenea, estimările de acest tip trebuie corelate cu cererea de servicii existentă, care nu pare sa dea semne că va scădea în viitorul apropiat”, a opinat profesorul Anne Marie Rafferty, decanul Scolii de Asistenţi Medicali şi Moase Florence Nightingale din cadrul King’s College din Londra.
Sursa: NursingTimes.net