9 ianuarie 2006, ora 8.00: O zi obișnuită de muncă pentru personalul Unității de Primire Urgențe a Spitalului „Sf. Spiridon”. Toți angajații sunt la post. Astăzi, de gardă pe elicopterul SMURD sunt medicul Liliana Puiu și asistenta Mioara Haută. Încă o zi în care se așteaptă intervenții dificile, dar echipa este pregătită.

Ora 9.16: Elicopterul care deservește SMURD Iași decolează într-un zbor tehnic de verificare. Zbor de rutină. La bord, patru persoane: pilotul Valentin Stănescu, copilotul Augustin Toma, medicul Liliana Puiu și asistenta Mioara Haută, ambele de la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Clinic „Sf. Spiridon”.

Ora 9.26: La numărul de urgență 112 se primește un apel disperat: elicopterul SMURD Iași s-a prăbușit în zona aeroportului! Ambulanțele pornesc cu viteză maximă spre locul incidentului, dar nimic nu se mai poate face. Toți pasagerii sunt morți.

Ora 9.30: Vestea prăbușirii elicopterului SMURD cade ca o bombă în UPU „Sf. Spiridon”. Întreg personalul încremenește, nevenindu-i să creadă cele auzite. Se încearcă luarea legăturii cu cele două colege. Telefoanele mobile sună, dar nimeni nu răspunde. Medici și asistenți izbucnesc în plâns. Printre lacrimi, își găsesc timp și pentru pacienții care așteaptă și care înțeleg că este vorba de o mare nenorocire. Lacrimile celor din UPU nu mai contenesc. „Nu se poate, nu se poate!”, se aude in jur. Se lasă tăcerea, o tăcere ca de plumb.

Ora 11.00: Tot personalul se adună pentru a afla ultimele vești despre tragedie. Imaginile difuzate de Realitatea TV de la locul catastrofei lovesc încă o dată: un morman de fiare contorsionate este tot ce se mai distinge din elicopter. Nimeni nu vorbește. Nu mai au putere. Ochii spun însă totul. Fratele asistentei dispărute tragic plânge. Fețele tuturor sunt răvășite de durere.

Ora 11.45: Un asistent nu mai rezistă și iese afară, la o țigară. Stă de vorbă cu doi colegi: „Parcă este blestemat serviciul ăsta de urgență! Anul trecut am avut accident cu mașina, iar acum cu elicopterul. De fiecare dată, de gardă a fost doctorița Puiu”. Știrile îngrozesc însă și familiile angajaților de la UPU. Fiecare se gândește la ce e mai rău. O asistentă telefonează acasă: „Eu sunt teafără, sunt la serviciu, spune-le să nu-și facă griji”, încearcă ea să-i liniștească pe cei din familie.

Ora 12.00: La intrarea în curtea spitalului este arborat steagul negru, ca semn al cumplitei tragedii. Alt steag este pe o ușă de la intrarea în UPU.

Ora 12.15: La spital apar ziariștii. Au fost, în prealabil, la locul prăbușirii elicopterului. În așteptarea declarațiilor oficiale, vorbesc în șoaptă. Sunt vizibil marcați de tragicul accident.

Ora 12.45: „Ce să vă spun? Pentru doctorița Puiu – Lala, cum îi spuneam noi – zborul constituia o bucurie. Era trup și suflet, gata oricând să intervină și să ajute. A fost mai întâi medic rezident, apoi a intrat la noi prin concurs. A avut misiuni foarte grele și acumulase o bogată experiență în medicina de urgență.

Mioara era și ea devotată serviciului nostru. A fost printre cei mai vechi și cu experiență asistenți pe care îi aveam. Ea a venit încă din 1998, la Triaj, apoi a trecut la UPU. Era conștiincioasă și credincioasă, cânta chiar în corul Mitropoliei. Mai știu că în casă ea constituia baza și își îngrijea mama, care este bolnavă. Mioara niciodată nu a refuzat pe nimeni, își înlocuia colegii oricând era nevoie, mergând chiar și acasă la pacienți. A fost la Târgu Mureș, la SMURD, voluntar, pe banii ei, numai ca să învețe”, spune dr. Anda Păuleț din cadrul UPU „Sf. Spiridon”.

„I-am făcut poze Mioarei cu telefonul ei mobil astăzi, chiar înainte de a pleca. Și de ieri avem câteva fotografii”, mărturisește, printre lacrimi, asistenta Alina Cojocaru.

Ora 13.32: Patru ambulanțe, transportând corpurile neînsuflețite, intră în curtea spitalului. Trei mașini trec spre Morgă. Una staționează câteva minute în fața UPU. Colegii o pot vedea pe doctorița Liliana Puiu. Lacrimile curg șiroaie pe fețele tuturor și nici nu încearcă să le mai ascundă. Jurnaliștii păstrează tăcerea și distanța. Oamenii înțeleg că este vorba despre ceva grav și trec încet și cu respect. În sfârșit, mașina se mișcă din loc. Medici, asistenți și ziariști o urmează.

Asistentul-șef UPU, Rolandi Murariu, abia se stăpânește să nu izbucnească în plâns. „Pe 25 ianuarie, Mioara ar fi împlinit 31 de ani. Pe Lala o știu foarte bine, a fost colegă de clasă cu soția mea, a terminat liceul sanitar în 1987, iar la bază era asistent medical”, le șoptește el ziariștilor prezenți la spital.

Ora 14.00: Tura de după-amiază la UPU intră în serviciu. Cu lacrimi și durere. Aglomerația pe holul unității este mare. Medicul Iulian Coca, din tura de dimineață, încearcă să explice ceva unor pacienți. Este obosit. La „Informații”, telefoanele sună continuu, iar asistentul de serviciu cu greu face față solicitărilor.

Ora 14.30: Ambulanța aduce încă un pacient. Cazul este preluat imediat. Pe hol, asistenta de pe „Salvare” izbucnește în plâns. O colegă de la UPU încearcă să o liniștească, dar îi dau și ei lacrimile.

Elicopterul SMURD Iași s-a prăbușit la aproximativ zece minute de la decolare, la circa 1,5 km de turnul de control.
Potrivit subprefectului de Iași, Florin Ungureanu, zborul a durat mai puțin de zece minute, iar aeronava s-a prăbușit razant, rostogolindu-se pe o distanță de 30-40 de metri, moment în care au fost proiectate în afara aeronavei corpurile medicului și asistentei, cu tot cu scaune. Corpurile pilotului și copilotului au fost găsite în interiorul aeronavei.

Conducerea Prefecturii Iași a precizat că condițiile meteo erau favorabile zborului, luni dimineață fiind minus 3 grade Celsius, vânt slab și vizibilitate bună, de pănă la 5.000 de metri. La rândul său, directorul Aeroportului Iași, Mitică Rebegea, a apreciat că nu condițiile meteo sunt cele care au dus la prăbușirea elicopterului.

Cei doi piloți morți în accident erau de la Unitatea Specială de Aviație a Ministerului Administrației și Internelor și au fost avansati post-mortem, de ministrul Vasile Blaga. Astfel, pilotul Vasile Valentin Mihai Stănescu a fost avansat de la gradul de maior la cel de locotenent-colonel, iar copilotul Mihai Augustin Toma, a fost avansat de la gradul de locotenent-comandor la cel de căpitan-comandor.

Aparatul, de tip EC 135, fusese donat SMURD de catre Ministerul Administrației și Internelor și a fost distrus în totalitate.

Specialiștii spun că valoarea aparatului depășește 5 milioane de euro și avea dotări tehnice de ultimă generație.

Cauzele producerii accidentului nu sunt cunoscute deocamdată. O echipă de specialiști de la Ministerul Administrației și Internelor și de la Autoritatea Aeronautică a început ancheta privind cauzele ce au dus la prăbușirea elicopterului.

Incidentul de astăzi este al doilea în care este implicat un elicopter al serviciilor medicale de Urgență. Pe 5 martie 2003, un elicopter de tip IAR 316B Alouette, folosit de SMURD Târgu Mureș, s-a prăbușit pe o colină situată la circa 4 km de comuna Cojocna, în județul Cluj. Elicopterul se întorcea de la Budapesta, unde transportase la spital un bebeluș din Bistrița. În urma accidentului și-au pierdut viața medicul Monica Cordoș, asistentul Ferenc Csongor, pilotul comandant Nicolae Marian și copilotul Lucian Huzdup. Comisia care a verificat condițiile în care s-a produs accidentul a ajuns la concluzia că elicopterul s-a prăbușit din cauza vremii nefavorabile.

După 1990, în România au avut loc zeci de incidente aviatice în care au fost implicate elicoptere. Cele mai multe aparate de zbor prăbușite erau militare și efectuau zboruri de rutină. În ultimi ani a crescut însă numărul incidentelor în care au fost implicate elicoptere civile.*

Marius Asăndulesei, OAMMR Iaşi

*Informaţii tehnice preluate de la: Antena3, MEDIAFAX, HOTNEWS